Cu toții admirăm felul în care americanii țin prezentări și vorbesc în public. Cei mai mulți dintre noi am crescut expuși la engleza lor, la umorul, la felul lor de a fi. Le admirăm mai ales dezinvoltura. Naturalețea. Ușurința. Și picăm în capcana să credem că toate cele menționate vin din pură spontaneitate.
Există preconcepția larg răspândită printre români că orice e învățat pe de rost e prost. Că trebuie să fii spontan. Altfel undeva în noi simțim că trișăm. Că dacă ceva e 'muncit' devine neautentic. Așa că deseori, dacă nu tot timpul, ne bazăm pe noroc.
Doar că acel spontan 'americănesc' la care tânjim vine tocmai dintr-un exces de control.
Să nu ne lăsăm păcăliți. Oamenii aceia nu se postează în fața unui public și invocă divinitatea pentru rezultate bune.
Nu, dimpotrivă. Își scriu și chiar își învață prezentările fără jenă. E performing. Abia după ce știi precis ce ai de spus, devii suficient de liber ca să fii și spontan.
A fi carismatic înseamnă a avea siguranța de sine. Doar așa poți învinge frica.
Pentru că nu există un dușman mai mare pentru teama de eșec decât să știi bine ceea ce ai de făcut. Atunci nimic nu te mai poate învinge.
Tu cum te pregătești când ai de vorbit în engleză?
Îți înveți dinainte speech-urile sau preferi să te bazezi pe...'noroc'?