Atunci când vrei ceva de la tine, când ai un scop și vrei să-l atingi, nu fi brutal, nu te grăbi. Nu trata acel ceva ca și cum ți se cuvine. Respectă ceea ce dorești.
Trebuie să te porți cu acel ceva ca și cum ar fi o sirenă, iar tu, marinarul care-o ademenește. Orice mișcare bruscă și lipsită de grație o sperie pe sirenă. Și fuge.
Orice e posibil dacă nu iei acel ceva de-a gata.
Dacă scopul tău e să slăbești zece kilograme, nu trage la sală în ciuda ta și a trupului tău. Corpul tău se va speria. Și vei renunța. Că e greu. Mai bine ia-o ușor. Să n-ajungă niciodată să fie greu. Să-ți placă.
Toate încep cu pași mici. Orice altă abordare pentru a obține ceva e greșită. Pentru ca vei renunța, e simplu.
Orice vrei să faci, propune-ți să faci acel ceva în fiecare zi. Zece minute. Nu mai mult. Și să-ți fie drag de acele zece minute. Să te bucuri, să le aștepți. Dacă n-ai timp, împarte cele zece minute la doi. Cinci minute dimineața și cinci seara.
De obicei reacția care apare este următoarea: Daaaa, dar trebuie să muncești mult ca să obții ceva. Zece minute nu înseamna nimic. Mai bine n-o mai fac. N-o sa reușesc niciodată.
Dar deja muncești mult. Zece minute x 365 de zile dintr-un an înseamnă 60 de ore. Un om are nevoie de 40 de ore de instructaj pentru a deveni pilot.
Oare ce altceva ai putea invăța în 60 de ore?
Adevărul e că poți să înveți orice limbă dorești în acest timp. Poți să-nveți să scrii în chineză, dacă asta vrei. Poti să-nveți să cânți la pian astfel. Poți scrie o carte în timpul acesta. În fond, totul se rezumă la cât timp practici acel ceva. Poți face orice.
A munci mult nu înseamnă a munci greu.