Am colaborat cu cineva din Nigeria pentru scurt timp, dar am renunțat repede pentru că nu înțelegeam ce zice.
Serviciile erau profesionale și compatibile cu cerințele mele, dar engleza omului avea un accent african atât de puternic că nu puteam s-o deslușesc.
'Nigerieni' sunt și românii deseori. Sunt discriminați profesional, dar nu cu rea voință, ci exact așa cum am discriminat și eu. Am renunțat la serviciile omului fără să-i explic de ce. Cum era să-i spun că nu înțeleg ce zice? Că nu mă simt comod?
Adevărul e că mă stânjenea. Și în final mă obosea și mi se făcea jenă să îl rog să repete de zeci de ori.
Mulți clienți de-ai mei, în special cei cu vârste peste 40, au un accent puternic și pot fi greu de urmărit într-o conversație. Și lor li se întâmplă la fel ca în cazul nigerianului, dar nu-și dau seama de asta.
Li se pare că doar serviciile trebuie îmbunătățite, uitând că dorința de comunicare este mai puternică și că primează în fața nevoii de a-ți atinge potențialul profesional.
Nu realizează că interlocutorul obosește. Că devine un efort să te asculte și că va începe să te evite.
Dacă nevoia de bază -comunicarea- nu este satisfăcută, clientul va alege pe altcineva. O va face fără să clipească, chiar dacă serviciile tale sunt mai bune.
Comments